Faina orez

 

Faina integrala din orez cultivat in Romania.

Acest produs il puteti comanda de aici >>>

  Orezul brun detine o serie intreaga de beneficii pentru sanatate, fiind recomandat de medicii nutrionisti in detrimentul orezului alb. Diferenta dintre aceste doua cereale nu consta doar in culoare, ci si in calitatile nutritionale oferite de fiecare in parte. In timp ce orezul alb este mai apetisant si mai pufos prin gatire decat orezul brun, cel din urma recupereaza teren din prisma impactului pe care il are asupra sanatatii.
Orezul brun este forma integrala a cerealei, fiindu-i indepartat doar stratul superior. Prin urmare, acesta pastreaza intreaga cantitate de fibre si germeni, partile cele mai bogate in nutrienti vitali.
Orezul alb este cereala care si-a pierdut prin macinare taratele si germenii de orez, fiind mai sarac in fibre si nutrienti. Acesta trece printr-un proces complex de rafinare, care inlatura stratul de aleuron, bogat in uleiuri esentiale (ce determina orezul integral sa rancezeasca mai repede decat cel alb, rafinat).
Deci, daca folosim orez alb, nu ne alegem cu nimic bun pentru organismul nostru si daca folosim orez integral, nu prea ne iese nimic bun la gust.
Si atunci….am bagat orezul integral in moara cu pietre, sa se macine incet si la temperatura “camerei”(max. 30 grade Celsius) si a iesit o faina integrala de ti-e mai mare dragul. Nu mai zic ca orezul este cultivat la noi in Romania.
Pentru cei care au intoleranta la gluten am pregatit o moara cu pietre unde macin numai orez si porumb.
Greutate 100 boabe:
Valoare energetica kcal/kJ   344 / 1456
Proteine g/100g 7,6
Glucide g/100g  68,6
Grasimi g/100g  3,1
Din care saturate g/100g  0,75
Fibre g/100g  5,7
SODIU   0,55
ZAHARURI  0,72

 

Orezul este un aliment bogat in carbohidrati, folosit ca un combustibil natural pentru fiecare dintre noi.



Adrese cu retete din faina integrala de orez:

Cei mai buni biscuiti cu faina integrala de orez, reteta de la Dia Daria https://www.facebook.com/dia.daria

 

Paine de orez: http://arawma.ro/reteta-vegana-paine-fara-gluten-cu-maia-si-rozmarin/

 

Cum să faci Maia fără gluten de la zero: http://arawma.ro/cum-sa-faci-maia-fara-gluten-de-la-zero/
 
FAINA DE OREZ inlocuieste cu succes faina de grau, pentru cine urmeaza o dieta fara gluten. Faina de orez nu are gluten! http://stire-de-actualitate.blogspot.ro/2017/06/fana-de-orez-inlocuieste-cu-succes.html?spref=fb

 

http://www.ghidulvegetarianului.ro/index.php/despre-copii/retete/dulciuri/254-biscuiti-din-faina-de-orez-integral
http://www.retetelemeledragi.com/2014/05/biscuiti-cu-faina-de-orez.html/
https://www.lauraadamache.ro/2014/07/biscuiti-cu-faina-de-orez-si-ciocolata.html
http://www.urbanlifestyle.ro/clatite-cu-faina-integrala-de-orez-1an
http://www.alinaavram.ro/2015/10/chec-cu-faina-de-orez-fara-gluten.html
http://www.jocurban.ro/2013/04/biscuiti-sarati-cu-faina-de-orez-fara-gluten/
http://frommegwithlove.ro/2015/08/biscuiti-cu-faina-de-orez-si-ciocolata-reteta-in-imagini.html

 

Faina integrala

 Dr. McCollum de la Johns Hopkins University : “Nu mâncaţi decât  alimentele care se strică sau putrezesc, dar mâncaţi-le înainte să se întâmple acest lucru. Astfel făina albă rafinată nu se strică în timp, dar făina integrală se strică.”

Se cunoaşte faptul că făina integrală fără conservanţi râncezeşte în scurt timp. Am avut de ales între a face o făină unde să adaug conservanţi şi să aibă un termen de valabilitate de 6-8  luni  sau să o las aşa cum a ieşit ea din moară cu pietre, să o ambalez şi să trimit săptamânal către magazinele din ţară cu care am contract. Am ales ultima versiune şi termenul de valabilitate maxim este de 60 de zile .

Făina integrală se obţine prin măcinarea în totalitate a grâului la moara cu pietre.
Cuvântul întreg face parte din toate componentele grâului (tăraţă, germeni şi endosperm).
Avantajul major al unei mori cu pietre este că făina la măcinare nu depăşeşte temperatura mediului unde se află amplasată şi astfel se pastrează toate calitătile nutritive. Alt avantaj este că făina nu este maturată. Maturarea este specifică făinii albe măcinate industrial, cu valţuri, unde grâul se umectează înainte de procesare, iar produsul finit trebuie lăsat o perioadă să se usuce şi să inceapă un proces de oxidare care produce o crestere a aciditaţii şi o albire a făinii. De multe ori, această maturare este accelerată prin utilizarea unor compusi chimici. Făina măcinată la moara cu pietre nu trebuie lasată la maturat. Din contră, în această făina  proaspat măcinată se regăsesc toate elementele vii ale bobului de grâu, iar acestea incep procesul de oxidare imediat după ce bobul a fost măcinat. De aceea, este recomandată utilizarea acesteia cât mai curând după măcinare. Folosind făina integrală, aluatul va fi într-adevăr mai puţin crescut faţă de făina albă, dar asta nu se datorează lipsei de maturare, ci cantitaţii de fibre ce se regăsesc în măcinişul integral, dar şi lipsei aditivilor şi enzimelor ce “îmbogaţesc” făina albă pe care o putem găsi în magazine şi care fac pâinea să crească atat de bine.
Grâul este cultivat în condiţii ecologice.
Conţine gluten.
Făina a fost testată de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIORESURSE ALIMENTARE – IBA BUCURESTI

Valori nutrititonale:
Aciditate 2,8
Gluten umed 31,6
Cenusa 1,15
Proteina 14,5

 

Mămăligă la grătar

   Am tot auzit dar nu am făcut niciodată, mămăligă la gratar, poate şi datorită faptului că sună ciudat, a sărăcie, cel puţin aşa era în capul meu. Când fac mămăligă în ceaun, rareori se mănâncă toată mămăliga, de obicei rămâne minim jumătate şi o pun în frigider. Bineînţeles că nu o mai mănâncă nimeni şi ia calea coşului de gunoi (dacă stăteam la curte se bucura un câine sau o pasăre de ea). Azi am ajuns obosit acasă şi nu aveam chef să fac o mămăligă proaspată, aşa ca am deschis frigiderul şi am dat de ea, mămăliga rece rămasă de aseară. Am încins repede grătarul de fontă, am tăiat-o felii şi pot spune ca am mâncat cea mai bună mămăligă, mămăliga friptă.
Cerinţe: ceaun de fontă si mălai taranesc,  de la Moaracupietre.ro
Comenzi :  http://mag.moaracupietre.ro/cumpara/malai-taranesc-punga-1-kg-16

Un sfat de la Irina Pancu .
Eu o tai cu o formă de biscuiți (ca să arate mai bine 🙂..vezi tu e o delicatesă la restaurant ) și o prăjesc la foc mic în puțin ulei de măsline. Merge cu păstăi și mujdei de usturoi , cartofi și brânză de oaie, smăntână, ochiuri…sau ce vă mai place 🙂.
Jpeg

Jpeg

 

Mălai ţărănesc

 

Acest produs il puteti comanda de aici >>>

 

    Am reuşit să găsesc porumb pentru mămăligă la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.
 Pentru cine nu ştie, porumbul e de două feluri,  furajer pentru hrana animalelor si pentru consum, special pentru mămăligă. Producţia la hectar este mai mică în cazul porumbului pentru consum şi din acest motiv rar mai găseşti pe cineva care îl cultivă, mai ales în condiţii ecologice.

Pentru o mămăligă reuşită trebuie să  fierbeţi mălaiul minim 20 de minute, de preferat 30, deoarece acest mălai nu este grişat, este un mălai ţărănesc, măcinat la moară cu pietre.


Ce este mălaiul grisat?
Este mălai degerminat. Adică se înlătură germeni, se separă embrionul din porumb pentru a se elimina grăsimile şi substanţele ce ar scurta durata de păstrare a malaiului. Prin urmare este un proces determinat nu de grija pentru sănătate ci de nevoia comercială de a se mării perioada de valabilitate. Prin degerminare, porumbul şi făina de porumb pierd mult din substanţele nutritive. Comparativ se poate asemăna cu diferenţa dintre pâine integrală şi cea albă, franzelă.

 

„Preparată din mălai prefiert, creşte glicemia“

„Pe vremuri, bunicii făceau mămăligă din porumbul numit cincantin, care era sticlos, cu bob rotund şi mic, un soi vechi, asemănător celui pentru floricele. Compoziţia mălaiului care era măcinat la moara cu pietre este diferită faţă de a mălaiului de azi. Era un mălai brut, care avea şi ţărîţe. Mămăliga se făcea greu şi de aici provine şi expresia că fata ma­re era bună de măritat cînd ştia să facă mămăligă. Mălaiul avea multe fibre, iar mă­măliga trebuia fiartă 40 de minute, poate chiar o oră, timp în care se mes­te­ca temeinic. Acum oricine poate face mămăligă, fiindcă mălaiul se fierbe re­pede, şi există mălaiul instant prefiert, care are un amidon ce se transformă în glucoză şi creşte glicemia. Mămăliga ve­che era recomandată diabeticilor, fi­ind­că avea indicele glicemic scăzut. As­tăzi cînd mămăliga are indicele glicemic ridicat,  nu prea mai este indicată diabe­ticilor. Mălaiul din acel soi vechi nu prea se mai găseşte. E pe cale de dispariţie“, ne-a precizat Gheorghe Mencinicop­schi.

 
Sursa: http://curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=35174&Itemid=375


Bogat în vitamine

Despre porumbul ideal pentru mă­mă­ligă am discutat cu Florin Traşcă, di­rectorul Staţiunii de Cercetare şi Dez­voltare Agricolă Piteşti, cu sediul la Al­bota. „Boabele de porumb conţin hi­draţi de carbon, 65 – 70%, din care ami­don peste 80%, proteine, 8 – 14%, din ca­re zeină 45%, lipide între 4 şi 5,5%, substanţe minerale 1 – 2%, celuloză cir­ca 2%. Boabele de porumb conţin vita­mi­nele: A, B1, B2, B6, E şi PP, dar nu au vitaminele C şi D. Compoziţia boa­be­lor este influenţată de trei factori: cei genetici (convarietate şi hibrid),  cei teh­no­lo­gici, cum ar fi fertilizarea, şi cei pe­do­climatici (solul, precipitaţiile, tempera­tura). Porumbul face parte din familia graminee, genul Zea, iar specia culti­va­tă în toată lumea se numeşte Zea Mays. Convarietatea cea mai bună pen­tru mălai este Indurata – porumbul cu bob sticlos sau tare. Acesta are partea superioară a bobului rotunjită. Din a­ceastă convarietate fac parte vechile li­nii şi soiuri româneşti, de aceea este cunoscut ca porumb românesc, deşi originile sale sînt tot din America. Ca­rac­terul sticlos al bobului îi oferă aces­tuia calităţi superioare pentru mălaiul folosit în consumul uman. Această con­varietate se găseşte pe piaţa româ­neas­că, se cultivă, dar are o produc­tivi­tate un pic mai mică decît alte con­va­rietăţi, însă acest lucru se echili­brea­ză prin preţul mai mare al mă­laiului faţă de cel al porumbului folosit ca furaj. Nu aş putea spu­ne că există o diferenţă ma­re între porumbul pentru mălai de pe vremuri şi cel de acum. Mămăliga este bună, dar asta nu în­seam­nă că trebuie con­sumat numai a­cest produs. E bine să mîn­căm şi pîine, fiindcă trebuie să avem o alimen­taţie cît mai va­riată şi echili­­brată“, ne-a de­clarat Flo­rin Traş­că.


Sursa: http://curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=35174&Itemid=375


Leac pentru viață lungă. Lucruri neștiute despre mamaliga. Bunicii tratau zeci de boli cu mălai


Recomand să faceți mămăligă în acest ceaun de fontă.

Chiftelute de dovlecel

     Să fi trecut, zic eu din câte îmi amintesc, 4 ani de când mă aflam într-o biserică de lângă Palatul Copiilor din Bucureşti. Se termină slujba şi o doamnă începe să împartă în biserică chifteluţe de dovlecel. Am primit chifteluţa, am mâncat-o şi fară să stau prea mult  să mă gândesc, o abordez pe cucoană să-mi spună cum se fac bunătaţile astea. Vă dau reţeta pentru că e mare greşeală din partea mea dacă o ţin numai pentru mine.

Ingrediente:
2 kg. dovlecei
1 legătură de mărar stufoasă sau 2 legaturi mai subțirele
4 linguri de făină integrală
piper după gust
2 ouă de ţară
putina branza de oaie
sare (nu recomand, are brânza destulă)


La început a fost dovlecelul…   ras prin răzătoarea mare cu tot cu coajă.

Jpeg

 

Se presară sare peste dovlecelul ras, se frământă pentru omogenizare şi se lasă 10 minute. Secretul ăsta l-am învăţat pe parcurs, la început nu puneam sare şi ieşea o pastă apoasă de nu puteam să formez chifteluţele.

Jpeg

 

După 10 minute, storc dovlecelul cu mana.

Jpeg

 

După stoarcere trebuie să arate aşa, unde adaugăm mărarul, ouale, piper, făina albă şi integrală musai de la Moaracupietre.ro 

 

 

Jpeg

 

Jpeg

 

 

 

Jpeg

 

Se pun la prăjit într-o tigaie de fontă şi în ulei de floarea soarelui presat la rece .

Jpeg

 

Jpeg

 

Jpeg

 

Dacă se găseşte puţină brânză de oaie prin frigider…

Jpeg

Jpeg

 

Va urez pofta buna !

Presimt că de mâine o să crească cererea de dovlecei . 

Făină intermediară din grau T80

   Pentru foarte multe persoane, făina bună înseamnă ca aluatul să crească mult. Din acest motiv, producătorii industriali adaugă chimicale pentru a satisface cerinţa cumpărătorului. Această făină conţine doar grâu măcinat la moara cu pietre şi cernută printr-un cernător, unde separă tărâţa de făină, aşa că aluatul o să se comporte normal, aşa cum trebuie să fie.

Valori nutrititonale:
Cenusa totala: 0,8 %
Umiditate: 12,2
Proteina: 14,3
Gluten umed: 32,7
Gluten index: 83
Indice de cadere:430

Acest produs il puteti comanda de aici >>>