Scrumbie cu sos de rosii

/0 Comentarii/în /de

Azi e duminica si imi merge mintea la inventii, sunt si eu mai odihnit.
Am avut pofta de ceva ca plachia, dar sa nu fie plachie, ceva fara ceapa si cu mult sos de rosii picant si aromat. La indemana a fost o scrumbie de Dunare, pot spune minunata. Imaginatia m-a dus in felul urmator: am portionat scrumbia si am dat-o prin faina de orez (http://mag.moaracupietre.ro/cumpara/faina-integrala-din-orez-cultivat-in-romania-punga-1-kg-19 ), e incomparabil mai sanatos sa prajesti faina de orez in locul fainii de grau si am prajit in ulei de orez (http://mag.moaracupietre.ro/cumpara/ulei-din-tarate-de-orez-sticla-750-ml-24 ), are punctul de ardere 254⁰C,  deci minunat pentru prajeli. Acest ulei este foarte usor, nu are nicio aroma specifica si eu il folosesc ca “uleiul casei” de peste 3 ani.
Separat am pus intr-o craticioara la foc mic suc de rosii la borcan de la Dumitrescu Ştefanela (https://www.facebook.com/profile.php?id=100010238375568 ),putina apa,  piper mozaic macinat si boia iute. Am pus pestele prajit peste sos si am lasat la foc mic pana a dat intr-un clocot.
Eheee, bunatatea asta nu merge cu gluten, trebuie o mamaliga adevarata (
http://mag.moaracupietre.ro/cumpara/malai-de-la-tara-punga-1-kg-16 ), facuta in tuci de fonta, reteta de mamaliga o s-o postez cand sunt iar odihnit, pana atunci folositi reteta stiuta, malai de la Moara cu pietre si neaparat tuci de fonta.

Pofta buna !

Mama si fiica

/0 Comentarii/în /de

Str Cometei nr 1A Brașov
0728 057 352

Povestea aceasta e inceputa de mult, insa a ajuns sa se concretizeze de putin timp. Paine si bunatati faceam eu de mult, facea mama de cand ma stiu, insa sa fac eu si pentru altii mai putin ai mei, nu…Painea cu maia pentru voi a inceput cu banii de pusculita a copiilor. Ei au fost cei care m-au incurajat sa fac primele achizitii de ustensile si faina pentru o paine profi, tot ei ma sustin si acum cu entuziasmul lor pentru fiece paine noua, fiece “pictura” noua, cu livrarile, cu sustinerea si iubirea lor neconditionata…Si e de ajuns pentru a merge mai departe si tot mai departe.Pentru mine, noi este o lupta reala de a gasi surse “bune” de hrana pentru familia noastra. In afara de faptul ca vreau o hrana bio, sanatoasa, putina, dar de calitate, caut sa fie obtinuta de la oameni cu suflet si cand ii gasesc ma tin de ei ca scaiul. La fel imi doresc sa intorc si eu pentru altii asta inapoi, sa fac paine “buna” ca pentru ai mei.Deviza mea de nutritie si suflet: Nu trai pentru a manca, mananca pentru a trai!